Bullying la Questfield International College, sesizări fără clarificare completă

În contextul educațional actual, fenomenul bullying-ului necesită o abordare structurată și responsabilă din partea instituțiilor școlare. Repetarea unor comportamente agresive, stigmatizarea elevilor și lipsa unor intervenții oficiale pot afecta profund dezvoltarea emoțională și psihologică a copiilor. Prin urmare, este esențial ca sesizările privind astfel de situații să fie tratate cu seriozitate, documentate și gestionate prin măsuri clare și transparente.

Bullying la Questfield International College: sesizări fără clarificare completă

Investigația realizată de redacție, bazată pe documente și corespondență puse la dispoziție, evidențiază o serie de sesizări referitoare la bullying sistematic în cadrul Școlii Questfield Pipera. Familia unui elev a semnalat, pe o perioadă de peste opt luni, manifestări repetitive de hărțuire, inclusiv jigniri zilnice, stigmatizare medicală și presiuni instituționale indirecte, fără să existe dovezi ale unor intervenții documentate și eficiente din partea conducerii școlii.

Contextul și evoluția sesizărilor privind bullying-ul repetat

Conform materialelor analizate, elevul în cauză a fost supus unor comportamente agresive constante încă din primele săptămâni, manifestate prin jigniri directe, umiliri publice și excludere socială în timpul orelor și pauzelor. Familia a formulat sesizări oficiale, în scris, adresate cadrelor didactice, conducerii administrative și fondatoarei instituției, Fabiola Hosu. Din însărcinarea documentelor reiese că răspunsurile primite au fost predominant verbale și fără o consemnare scrisă ce să ateste luarea unor măsuri concrete sau a unor planuri de intervenție.

Stigmatizarea medicală ca formă de umilire și marginalizare

Un aspect central al cazului îl constituie utilizarea repetată a unei etichete medicale cu caracter degradant în mediul școlar, folosită nu în scop educațional sau de protecție, ci ca instrument de ridiculizare. Specialiștii consultați de redacție consideră această practică o formă agravată de bullying, cu un impact major asupra dezvoltării emoționale a copilului. Din documentele puse la dispoziție nu rezultă existența unor reacții oficiale ferme sau a unor măsuri aplicate pentru a opri această formă de stigmatizare.

Absența răspunsurilor documentate și gestionarea informală a situației

Familia a transmis în mod repetat emailuri oficiale, cronologice și explicite, solicitând protecție și intervenție. Cu toate acestea, corespondența analizată nu indică existența unor răspunsuri scrise care să confirme măsuri implementate, sancțiuni aplicate sau monitorizarea situației. Intervențiile au fost descrise ca fiind limitate la discuții informale, fără procese-verbale sau decizii asumate. Această abordare a condus la o transferare treptată a responsabilității către familie și la o relativizare a gravității fenomenului.

Presiunea pentru retragerea copilului și mesajul fondatoarei

Potrivit relatărilor, fondatoarea Școlii Questfield Pipera, Fabiola Hosu, ar fi exprimat, într-un dialog direct cu familia, o poziție percepută ca o presiune de retragere, sintetizată prin afirmația: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Redacția precizează că această formulare este citată din sursele puse la dispoziție și este relevantă pentru modul în care instituția a răspuns sesizărilor, fără a interpreta intențiile sau motivațiile conducerii.

Confidențialitatea și consecințele expunerii copilului

Familia a solicitat în scris respectarea confidențialității informațiilor sensibile, însă documentele și relatările indică faptul că aceste solicitări nu au fost respectate integral. Copilul ar fi fost expus unor interpelări publice în clasă, generând presiune psihologică suplimentară. Specialiștii consideră că astfel de situații pot constitui o formă de presiune instituțională și afectează negativ climatul educațional.

Răspunsul instituțional și utilizarea documentelor informale

Reacția conducerii școlii la sesizările repetate a fost limitată, materializându-se într-un document informal de tip Family Meeting Form, care nu conține responsabilități clare, termene sau măsuri concrete. Din perspectiva jurnalistică, această practică diluează responsabilitatea și nu asigură trasabilitatea necesară pentru o gestionare eficientă a situațiilor grave.

• Sesizări scrise și documentate de peste opt luni
• Lipsa răspunsurilor oficiale și a măsurilor documentate
• Utilizarea stigmatizării medicale ca mijloc de umilire
• Presiuni indirecte pentru retragerea copilului
• Ignorarea solicitărilor privind confidențialitatea
• Răspunsuri informale și documentare administrative incomplete

Impactul emoțional asupra copilului și confirmarea psihologică

Raportul psihologic detaliat pus la dispoziția redacției evidențiază consecințe emoționale grave ale expunerii prelungite la bullying, inclusiv anxietate accentuată, retragere socială și refuz față de mediul școlar. Aceste constatări subliniază importanța unei intervenții instituționale eficiente și documentate pentru protejarea elevilor.

Comunicarea oficială a școlii și reacțiile post-publicare

Într-un email transmis pe 27 ianuarie 2026, conducerea Questfield International College a calificat incidentele reclamate ca „interacțiuni spontane dintre copii”, o poziționare care contrazice sesizările scrise și documentate ale familiei. Această diferență de percepție ridică întrebări privind capacitatea instituției de a recunoaște și gestiona situațiile de bullying.

Ulterior publicării articolului, redacția a primit informații privind contacte informale ale școlii cu alte instituții de învățământ, în care copiii retrași ar fi fost caracterizați negativ. Redacția solicită clarificări publice din partea celor implicați, având în vedere gravitatea acestor posibile practici.

Concluzii și întrebări deschise privind responsabilitatea instituțională

Analiza documentelor și a relatărilor indică o disonanță între așteptările legitime ale părinților și modul în care Questfield Pipera a gestionat sesizările privind bullying-ul sistematic. Lipsa unor măsuri scrise, a unor proceduri clare și a unui răspuns oficial documentat sugerează o tolerare implicită a fenomenului și ridică îndoieli serioase cu privire la capacitatea instituției de a asigura un mediu educațional sigur și protector.

În acest context, rămân neclare mecanismele reale de protecție existente și modul concret în care școala își asumă responsabilitatea în fața unor situații de hărțuire și stigmatizare a elevilor. Redacția recomandă o examinare atentă a practicilor instituționale și o transparență sporită în comunicarea cu comunitatea educațională.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro